Inca as vrea sa iti spun atatea lucruri
Care poate le-ai mai auzit
Sau poate sunt doar ganduri
Nascute intr-un suflet pustiit.
Nu am vrut sa inteleg ca nu pot fi cu adevarat a ta
Si-am incercat sa fac totul pentru noi
Dar din pacate... nu am putut iubi pentru amandoi.
Si ti-am dat tot ce am avut mai pur , mai curat
Insa chiar nu ti-a pasat..si ai plecat......
Iar acum te porti de parca nu sa intamplat nimic,
Simt cum rabdarea mea ajunge la sfarsit.
Si am nevoie de el..de prietenul meu
Care ma ajuta atunci cand imi e greu
Care ma alinta si ma invata
Sa privesc in jur , sa am mereu o speranta..
Sa privesc in jur , sa am mereu o speranta..

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu